Ce sunt Utilizările BIM?
Utilizările BIM, precum le zice numele, sunt modalități de a utiliza BIM [1] pentru a îndeplini un scop. Lucrăm în sistem BIM fiindcă vrem să facem unele lucruri mai bine sau vrem să facem lucruri pe care nu le-am putea face fără BIM. Printr-o analogie simplă, precum cea a unui automobil, pe care învățăm să-l conducem, obținem un permis, îl achiziționăm și apoi îl folosim pentru a ajunge mai repede și mai confortabil undeva, trebuie să clarificăm de ce folosim BIM, achiziționăm software, depunem efort să învățăm toate aceste lucruri, pentru a-l utiliza la ce, mai exact.
Denumirea de utilizări BIM vine din limba engleză, termenul cunoscut internațional fiind ”BIM Uses” sau ”BIM Use Cases”.
Într-un articol anterior, am explicat ce sunt dimensiunile BIM [2] și faptul că acestea sunt un precursor al utilizărilor BIM. Motivul pentru care vrem să vorbim despre utilizări BIM, și nu despre dimensiuni BIM, este evitarea confuziei și îmbunătățirea comunicării. În cazul dimensiunilor BIM, se folosesc termeni generici, cum ar fi ”5D BIM*”, care pot să însemne mai multe lucruri. În cazul utilizărilor BIM, folosim un limbaj simplu [3] pentru a zice ce vrem să facem cu BIM, la ce l-am putea utiliza pentru a ne fi de folos, cum ar fi: ”vrem să extragem cantități și costuri din modelul BIM”.
*Dacă n-ați citit articolul anterior [2], dimensiunea 5D BIM se referă la un model BIM din care pot fi derivate costurile construcției.
Pentru a înțelege mai bine despre ce vorbim, vom recurge la comparația între BIM și CAD. Așadar, să vedem care sunt diferențele între utilizările CAD și utilizările BIM
Utilizări CAD și utilizări BIM
Când vorbim despre CAD (eng. ”Computer-Aided Design”), ne referim la o metodă de a desena digital un proiect, când vorbim despre BIM (eng. “Building Information Modeling”), ne referim la o metodă de a gestiona informațiile digitale despre o construcție, prin asamblarea și utilizarea acestor informații sub forma unui model (eng. ”Building Information Model”). Prin urmare, BIM include CAD, dar include și multe alte lucruri. Acesta poate fi motivul pentru care conceptul de BIM poate să pară inaccesibil când ne lovim prima dată de el, fiindcă este foarte extins. Dacă în cazul CAD vorbim despre ceva relativ concret, digitalizarea desenului, în cazul BIM vorbim despre ceva general, digitalizarea managementului tuturor informațiilor ce țin de proiect. Pentru cineva care abia a înlocuit software-ul CAD cu software cu capabilități BIM și încearcă să obțină aceleași planșe de proiect, realizate mai ușor, și poate niște cantități, înțelegerea deplină a conceptului de BIM poate fi destul de dificilă. În acest caz, ne ajută să defalcăm conceptul în bucăți pe care le putem digera, putem considera astfel de bucăți fiind utilizările BIM.
Comparație între unele utilizări CAD și unele utilizări BIM. © eBIM
Utilizările CAD
Cum se poate observa din imaginea de mai sus, în cazul CAD, putem distinge câteva utilizări de bază: digitalizarea desenului, măsurarea unor cantități în baza desenelor respective și printarea acestora. Nu pretindem că am făcut o listă exhaustivă de utilizări CAD (acesta este și motivul pentru care am lăsat locurile libere), e posibil să utilizăm CAD și pentru alte lucruri, dar suntem limitați de capacitatea soluțiilor software de tip CAD, care sunt axate primar pe desen. Dacă vrem să facem mai mult decât ne permit software-urile CAD, pe de o parte, trebuie să folosim software cu capabilități mai avansate (BIM) iar mai apoi, trebuie să găsim soluții de a integra datele digitale dintre software-uri multiple, pentru ca acestea să poată comunica între ele, adică să formeze un model.
Pe scurt despre ce este un model BIM
Când vorbim despre BIM, este foarte important să înțelegem faptul că un model BIM nu se află, de regulă, într-un singur fișier sau într-un singur software*. Dacă avem, de exemplu, modelul geometric al construcției într-un software, informațiile privind materialele de construcție în al doilea software, iar informațiile privind costurile în al treilea software, atât timp cât ele comunică între ele, considerăm că vorbim despre un singur model BIM. Acest lucru se află la baza BIM**, ideea de a putea interconecta informații digitale diferite, pentru a putea obține un întreg – modelul digital (de informație) al construcției, acel Building Information Model.
* Am putea să ne imaginăm o soluție software care include toate aceste aspecte, dar cu cât vrem să integrăm mai multe informații, cu atât mai puțin probabil devine.
** În baza exemplului de mai sus, pe modelul de lucru din România, de regulă, geometria construcției e făcută de proiectanți (software A) materiale sunt stabilite atât de proiectanți cât și de executanți (software B) iar costurile sunt în principal stabilite în execuție (software C). Din această cauză, în BIM, este foarte importantă colaborarea și comunicarea.
Utilizările BIM
În continuarea ideii prezentate în imaginea de mai sus, în cazul BIM, putem observa că avem unele utilizări similare cu cele din CAD, modelul BIM poate include informații precum planșe și cantități. Însă, datorită utilizării faptului că nu suntem limitați de un singur software, putem completa modelul BIM și cu multe alte informații. Putem utiliza un software care ne permite suprapunerea modelele diferitor specialități (cele mai comune fiind arhitectura, structura și instalațiile) pentru a genera o listă de coliziuni și a coordona proiectele de specialitate. Putem transfera modelul într-un software de vizualizare, unde-i adăugăm lumini și texturi realistice de materiale, pentru a revizui estetica proiectului. Limita utilizărilor BIM ține doar de capacitatea noastră de a genera informații* care pot fi procesate de diferite soluții software, precum și de timpul și resursele pe care suntem dispuși să le alocăm.
*Când ne referim la un model BIM, ne referim la informații unice (eng. ”Single source of truth”[4]). Nu creăm un model pentru planșe, apoi îi facem o copie pentru cantități și încă una pentru coordonare. Logica urmărită este, de exemplu, să avem un model inițial cu geometria pe care punem cote și etichete, pe care îl conectăm ulterior la un software în care adăugăm informații suplimentare pentru a extrage cantități, iar după la un alt software în care facem coordonarea.
Pentru înțelegerea utilizărilor BIM este importat să depășim impasul pe care-l putem avea la început, când vrem doar să extragem aceleași planșe pe care le desenam în CAD. Pentru a beneficia cu adevărat de beneficiile digitalizării pe care le aduce BIM, vom încerca să evităm să ajungem în situația în care nu vedem pădurea din cauza copacilor.
Când nu vedem pădurea din cauza copacilor. © eBIM
Cum se stabilesc utilizările BIM
Utilizările BIM se stabilesc în limbaj simplu (adică prin cuvinte), prin comunicarea necesităților și așteptărilor părților implicate în proiect. Nu recomandăm să cerem ceva care poate fi ambiguu, precum referirea la dimensiunile BIM, ci să detaliem, în cuvinte simple și clare, care sunt obiectivele proiectului pentru îndeplinirea cărora se urmărește utilizarea BIM.
Beneficiarul nu mai zice ceva precum ”Vreau BIM 5D”, care poate fi interpretat în multe feluri, ci specifică clar: ”Vreau (1) un control mai bun al costurilor, iar pentru asta vreau (2) să modelați elementele constructive în concordanța cu logica și succesiunea activităților de execuție, (3) să extrageți cantitățile din modelul BIM, (4) defalcate în modul X, (5) exportate în formatul Y, ca să le transmit executantului, care (6) le va include în programul Z și (7) le va conecta la baza de date proprie de costuri. Pentru îndeplinirea cerințelor (2), (4) și (5) vedeți fișiere atașate ca exemplu”.
Prin specificarea într-un mod clar a utilizărilor BIM preconizate și indicarea motivației pentru aceste cerințe, pentru a evita înțelegerea eronată, se facilitează colaborarea mai eficientă între părțile implicate în proiect și devine posibilă o înțelegere comună a scopurilor urmărite.
Obiective – Scopuri – Utilizări BIM
Utilizările BIM se stabilesc de la general la particular, pe un model de tipul: Obiective – Scopuri – Utilizări BIM. Trebuie să înțelegem ce obiective generale avem, să le divizăm în scopuri palpabile (sau obiective specifice) și să definim cum putem utiliza BIM pentru a îndeplini scopurile respective. Pentru a ne reuși acest lucru trebuie să aplicăm un proces de management, din această cauză standardizarea internațională ISO a implementării BIM se numește ”Managementul informațiilor utilizând BIM”[5].
În imaginea de mai jos este ilustrat un exemplu de definire a utilizărilor BIM necesare a fi implementate într-un proiect, în baza unui obiectiv.
Logica stabilirii utilizărilor BIM: Obiectiv – Scopuri – Utilizări BIM. © eBIM
Din fericire, nu trebuie să reinventăm roata ori de câte ori avem un proiect nou în care implementăm BIM. Ca principiu general, obiectivele proiectelor în construcții sunt repetitive într-un anumită măsură.
La nivel internațional, există o serie de inițiative de stabilire a utilizărilor BIM care se aplică în mod curent și de dezvoltare a unui cadru descriptiv al pașilor pe care-i implică. O inițiativă importantă de a stabili o serie de utilizări BIM tip este dezvoltată de buildingSMART International și se numește UCM – Use Case Management [6]. Un alt exemplu de inițiativă, care atrage prin consecvența abordării, este cea de la Pennsylvania State University din S.U.A. [7], oferind o perspectivă completă asupra implementării BIM într-un proiect.
Unele utilizări BIM prezentate de Penn State University. © eBIM
În imaginea de mai sus vedem unele utilizări BIM pe care le putem găsi pe site-ul Penn State University. Vom vedea, într-un articol ulterior, că ghidurile de BIM de pe site-ul MDLPA [8] propun o serie similară de utilizări BIM de bază, care sunt recomandate să fie implementate în majoritatea proiectelor.
Surse trimiteri în ordinea menționării în articol:
1. Articol eBIM – “Ce este BIM?”
2. Articol eBIM – “Dimensiunile BIM”
3. Articol Autodesk BIM Dimensions – vezi paragraf “The case for plain language vs. BIM Dimensions”.
4. Exemple surse informative privind conceptul de ”Single Source Of Truth”: Sursă 1 – BIMPlus, Sursă 2 – pbctoday, Sursă 3 – curs Autodesk.
5. Surse informative privind standardele ISO 19650: Sursă 1 – Zigurat; Sursă 2 – site iso.org, ISO 19650-1:2018; Sursă 3 – site asro.ro, SR EN ISO 19650-1:2019 (versiune tradusă în limba română).
6. buildingSMART International – Use Case Management
7. Penn State University – BIM Uses
8. Ghiduri BIM MDLPA