Dimensiunile BIM (eng. BIM Dimensions) sunt, probabil, unul dintre cele mai comune lucruri (împreună cu “nivelurile BIM” – BIM Levels) despre care auzim odată ce începem să ne informăm despre BIM. Dimensiunile BIM sunt o modalitate de a organiza succesiv diferite niveluri de informații care pot fi integrate într-un model BIM.
Chiar dacă un model BIM standard are la bază o geometrie 3D, dacă îi atașăm, în mod organizat, geometriei respective informații suplimentare, putem zice că am adăugat o dimensiune modelului inițial. În continuare, enumerăm și descriem la nivel general principalele dimensiuni BIM.
Adăugarea unor informații coerente geometriei 3D de bază generează noi dimensiuni BIM. © eBIM
„1D BIM” și „2D BIM”
Pentru a avea un punct de pornire, vom începe cu dimensiunile 1D și 2D BIM, care nu sunt definite ca atare dar se pot găsi utilizate ocazional ca termeni și e bine să vorbim despre ce ar putea să însemne. Ne vom folosi de descrierea acestor dimensiuni pentru a clarifica puțin și evoluția de la lucrul haotic în CAD la lucrul organizat în BIM.
Dimensiunea 1D BIM se referă la un proiect de construcții desenat digital fără a avea în vedere vreo modalitate de a organiza informațiile din fișierele respective. Un exemplu de 1D BIM ar fi un proiect desenat într-un software tip CAD, din care majoritatea informațiilor sunt extrase de mână, iar locația informațiilor în fișier este cunoscută doar de persoana care a elaborat fișierul. Aceste fișier nu poate fi transmis cuiva împreună cu un set de instrucțiuni pentru a fi utilizat facil. Informațiile din fișier au un sens clar doar când sunt analizate strict ca desen de arhitectură, similar cu analiza unei planșe desenate la teu și echer. Pentru orice alte informații, sau pentru a verifica anumite lucruri, persoana care l-ar primi ar trebui să depună un efort considerabil pentru a înțelege fișierul respectiv, în anumite cazuri fiind mai facil să-l redeseneze. Pe scurt, dacă reținem că BIM se referă la informația digitală despre construcții, dimensiunea 1D BIM se referă la informație digitală care nu este standardizată în vreun fel.
Dimensiunea 2D BIM începe de la momentul în care informațiile digitale încep să fie organizate conform unui standard. Diferența principală față de 1D BIM este că, în 2D BIM, putem găsi facil informațiile de care avem nevoie direct din fișierul digital, fără să avem nevoie de fișierele printate. În cazul 2D BIM, există o bază de încredere rezultată din respectarea unui standard, iar acest lucru permite aplicarea unor proceduri de utilizare.
Exemplu de 1D și 2D BIM
Pentru o comparație între cele două dimensiuni, propunem un exemplu simplist care se bazează pe următorul principiu:
- Dacă ne uităm la un fișier în care trebuie să căutăm element cu element pentru a găsi informațiile de care avem nevoie și a le pune cap la cap, sau chiar ar trebui să le redesenăm, știm că ne aflăm în dimensiunea 1D BIM.
- Dacă ne uităm la un fișier în care se poate aplica un set de reguli simple pentru a găsi informațiile necesare, știm că începem să ne aflăm în dimensiunea 2D BIM. Dacă mergem puțin mai departe, în 2D BIM ar trebui să agreăm de comun acord cu părțile implicate în proiect unde se află diferite tipuri de informație. Pentru a putea face acest lucru vom avea nevoie de un standard care listează toate aceste prevederi. Dacă mergem și mai departe, avem nevoie de roluri dedicate în proiect ale persoanelor care sunt responsabile să verifice că aceste reguli se aplică.
În imaginea de mai jos sunt ilustrate 2 moduri de a denumi layerele în CAD, primul fiind specific pentru 1D BIM și al doilea pentru 2D BIM.
Exemplu simplist de organizare a informațiilor CAD, parte a ceea ce am putea numi 2D BIM. © eBIM
Exemplu de cum se elaborează un fișier care se încadrează în 1D BIM:
1. Elaborator 1 proiect: ”Trebuie să desenez suprafețele de apartamente dar nu pare să fie un layer pentru ele… Cred că le pun pe layer-ul ‘user ion popescu’ pe care desenez doar eu, ca să știu că sunt acolo…Sau mai bine fac un layer nou ‘suprafețe client’ si scriu să nu fie șterse cumva”.
2. Elaborator 2 proiect: ”Trebuie să trec etichete de suprafețe apartamente, hai să găsim poliliniile desenate de Ion, care e în concediu… Probabil sunt pe layer-ul ‘user ion popescu’… Ba nu, pare să fie un layer cu suprafețele pentru client… Tot aici a desenat și suprafețele pentru CUT… Se pare că trebuie să dau click pe fiecare linie să văd care e polilinie și pare să aibă conturul apartamentului… Ok, trec aici Apt. 2 cam. = 53.4m2”. Iar o lună mai târziu: ”În excelul cu lista suprafețe apartamente, unde apartamentele de 2 camere de tip 1 se numesc ‘A2C.1’, voi trece ‘A2C.1= 53.4mp’”.
3. Beneficiar: ”Am primit lista de suprafețe, hai să verific dacă s-au schimbat față de planul CAD primit acum o lună… E un text lângă acest apartament care zice ‘Apt. 2 cam.= 53.4m2’ și în lista de suprafețe A2C.1 are tot 53.4mp deci probabil e același apartament… Totuși ar trebui să trec prin toate apartamentele să verific…”.
Exemplu de elaborare fișier care se încadrează în 2D BIM:
1. Elaborator 1 proiect ”Voi desena suprafețele de apartamente în layerul creat de responsabilul BIM/CAD denumit ’90. Suprafete Apartamente’. În atributul ‘Tip Apartament’ voi trece tipul, așa cum am agreat că se va denumi”.
2. Elaborator 2 proiect: ”Voi adăuga etichete la suprafețele de apartamente din layerul ’90. Suprafete Apartamente’ și voi fi atent să le trec în lista de suprafețe cu aceleași coduri care apar și în atributul ‘Tip Apartament’ pentru a fi clar de unde vine fiecare suprafață când vom trimite lista”.
3. Beneficiar: ”Am primit lista de suprafețe. Dacă deschid fișierul CAD văd că le am pe layer-ul agreat ’90. Suprafete Apartamente’. Pot să găsesc ușor apartamentul pe care-l caut ‘A2C.1’ selectând o polilinie și văzând ce valoare are în atributul ‘Tip Apartament’. E ușor să-mi dau seama că mă uit la informațiile corecte fiindcă au aceleași coduri cu cele din lista de suprafețe”.
Chiar dacă 1D BIM și 2D BIM sunt, de cele mai multe ori, atribuite proiectelor realizate în CAD 2D, este important să reținem că se aplică și proiectelor realizate ca modele 3D în software cu capabilități BIM. Un model 3D se poate încadra în oricare dimensiune BIM, în dependență de standardele aplicate atât în elaborarea cât și în utilizarea informațiilor digitale.
Am făcut această descriere, poate exagerată, a dimensiunilor 1D și 2D BIM pentru a clarifica, prin intermediul unor termeni mai familiari, importanța existenței unui standard de lucru. Implementarea dimensiunilor descrise în continuare implică ”din oficiu” existența unui astfel de standard. În lipsa lui nu putem vorbi despre BIM.
3D BIM
Prima dimensiune la care ne raportăm, de regulă, când vorbim despre un model BIM. Dimensiunea 3D BIM este dezvoltarea unui model BIM care conține elemente cu geometrii conforme cu lumea reală sau fidele realității, precum și organizarea acestor elemente într-un sistem de coordonate corelat cu realitatea. Modelarea viitoarei construcții în trei dimensiuni, cu mărimi reale, permite o serie de utilizări ale modelului BIM precum:
- Analiza vizuală a geometriei clădirii, fie că vorbim despre o clădire existentă, un proiect, sau o clădire nou executată.
- Suprapunerea modelelor BIM aferente diferitor specialități și utilizarea lor ca referințe pe parcursul proiectării.
- Detectarea și soluționarea coliziunilor între diferite elemente sau sisteme constructive, ș.a.
4D BIM
Dimensiunea 4D BIM se referă la integrarea în model a informațiilor privind momentul punerii în operă (execuția) a elementelor constructive. Acest lucru se realizează prin introducerea în parametri dedicați, din cadrul unui software, a unor valori care conțin datele calendaristice și durata de execuție elementelor respective. Dezvoltarea unui model BIM în dimensiunea 4D permite:
- Realizarea unui grafic de execuție conectat cu modelul BIM,
- Realizarea unei simulări virtuale a succesiunii activităților de execuție.
5D BIM
Dezvoltarea unui model 5D BIM presupune integrarea în model a informațiilor privind costurile de execuție a construcției. Implementarea dimensiunii 5D BIM permite:
- Extragerea unei liste de cantități din modelul BIM,
- Integrarea listei de cantități cu o bază de date de costuri pentru a estima costul viitoarei construcții,
- Integrarea dimensiunii 5D BIM cu 4D BIM pentru a face simulări de costuri în relație cu activitățile de execuție.
Exemplu de utilizare software cu capacități 5D BIM. În imagine se poate vedea defalcarea elementelor de model în cadrul unui sistem de clasificare (UniFormat) și extragerea cantităților pentru conectarea ulterioară cu articole de cost (sursă).
Dimensiunile BIM sunt o modalitate intuitivă de a zice că fiecare categorie nouă de informație care poate fi integrată armonios cu celelalte elemente de model înseamnă o dimensiune suplimentară în care este dezvoltat modelul.
Există și dimensiuni precum 6D, 7D, 8D, chiar și 10D BIM dar, dincolo de 5D BIM, nu mai vorbim despre definiții comun agreate ci mai degrabă speculăm despre ce ar putea fi un model BIM.
De ce referirea la Dimensiunile BIM poate fi contraproductivă?
Necesitatea de a considera fiecare categorie nouă de informație adăugată într-un model BIM ca pe un pas succesiv celor anteriori, precum și mesajul subînțeles, că toate aceste informații ar fi perfect integrate, poate genera anumite neînțelegeri și dificultăți. Un alt argument este că definiția Dimensiunilor BIM poate varia în dependență de sursele pe care le consultăm, rezultând și mai multă confuzie. Dezvoltarea conceptului de Dimensiuni BIM a fost într-o măsură abandonată fiindcă s-a observat că poate fi contraproductivă.
Ca exemplu, s-a observat că referirea la Dimensiuni BIM generează situații în care un beneficiar poate cere ”5D BIM”, considerând că este un termen general valabil, fără a specifica ce așteptări exacte are și cum planifică să utilizeze ulterior modelul ”5D BIM” primit. Exemple de întrebări care pot să apară la așa o cerință ar fi: 5D BIM include 4D BIM? Există o definiție oficială a ce este 5D BIM și cum se aplică operațional? Cine introduce și cine extrage informațiile din model? Cine deține baza de date privind costurile și care este defalcarea cantităților? Dacă se promite 5D BIM și nu se realizează, beneficiarul are vreo metodă de a verifica acest lucru? Beneficiarul poate verifica nivelul de implementare a 5D BIM și oferi un calificativ? ș.a.m.d.
BIM, în calitate de metodă de lucru utilizată într-un proces de management al informațiilor, se bazează extrem de mult pe comunicare. Este esențial ca nevoile de informații să fie foarte clar definite și apoi verificate dacă au fost îndeplinite. Din această cauză, la momentul actual se consideră mai productivă referirea la ceea ce se numește Utilizări BIM (eng. BIM Uses) în loc de Dimensiuni BIM. Despre Utilizările BIM vom vorbi într-un articol viitor.
Surse conținut text și trimiteri în ordinea menționării în articol:
1. https://www.autodesk.com/blogs/construction/bim-dimensions/
2. https://www.thenbs.com/knowledge/bim-levels-explained
3. https://biblus.accasoftware.com/en/bim-dimensions/
4. https://ucm.buildingsmart.org/
Surse imagini utilizate: